Tarta cu dovlecei

   Plimbandu-ma aiurea printre rafturile unui hipermarket local, am ajuns fata in fata cu o fantezie culinara mai veche: formele de tarte. Cu ochii licarind de entuziasm si cu mana tremurand de emotie, am luat una si am strans-o la piept, ca pe o persoana draga (that's cucu, i know :))  ). Evident ca atunci cand am ajuns acasa, a sfarsit intr-un colt al dulapului si a stat acolo mult si bine, chiar uitasem ca o am. Pana intr-o zi, cand cu foamea in gat si cu nivelul de inspiratie scazut drastic dau peste un blog very nice, bucatar sub acoperire si peste o reteta ce trebuia neaparat incercata: Tarta cu dovlecei.

    Am respectat reteta in proportie de 80 %, amprenta mea personala constand in inlocuirea branzei telemea cu branza de burduf, am pus patrunjel si marar cu generozitate cuz i like green si am folosit rosii proaspete in locul celor uscate (dupa ce am gustat rosii uscate de la mama lor din Italia, m-am suparat pe caserola mea de rosii uscate de la Kaufland;diferenta ca de la cer la pamant!).
   A iesit ceva spectaculos de delicios! :)  Va recomand cu incredere atat reteta, cat si blogul.
 
                                                                                                      Pofta la gatit!

Paine cu rosii uscate la soare si masline

 

 De cand cu lenea asta a mea, s-au strans la usa blogului o gramada de gateli, asteptand sa fie onorate cu cate o postare.

  Isprava povestita mai jos a avut loc acum vreo doua saptamani, cand am avut pofta de paine calda, proaspat scoasa din cuptor, unsa cu unt... Si eu cica vreau sa ma eliberez de colacelul dobandit pe parcursul sarbatorilor de iarna... Pfff...ya right!

  In 100 ml lapte caldut am dizolvat un cub de drojdie, 1 lingura de zahar si faina, pana cand compozitia a ajuns la consistenta smantanii. Se lasa sa creasca intr-un loc cald 20 de minute.

 Intr-un bol se pun 500g faina, 1 lg-ta de sare, amestecul de drojdie dospit, bucatele de masline si rosii uscate, 3 linguri ulei de masline si se framanta. Daca mai este nevoie de lichid se adauga lapte caldut.

  Am dospit aluatul 40 de minute, timp in care m-am gandit ce forma sa ii dau... Sa fie sub forma de chifle? Nope, am mai facut. Sa il pun in formele de chec? Nooo, sunt prea subtiri. Sa il coc in tava pt blat de tort? (se aprinde un beculet) Daaaa! Ar merge. Dar daca se lipeste si imi strica tava?

   Intr-un final, la sugestia don'soarei Honey Bunny Ramona, am impletit aluatul frumos si mi-am luat curaj, am uns forma de blat cu muuuuult ulei, ba chiar am si tapetat-o cu hartie, si am pozitionat aluatul cum m-a taiat pe mine capul, rezultatul fiind unul asemanator cu o turta de nunta, spre amuzamentul meu ;)).

   Am uns deasupra aluatul cu ulei de masline si am presarat sare grunjoasa, niste busuioc si oregano uscat. Am mai lasat la dospit inca 20 de min, apoi am dat-o la cuptor si am copt-o la foc mediu 40 de min.

 Cand a fost gata, am scos-o, am taiat-o felii, am spoit-o cu un stat gros de unt si... va dati seama ce a urmat. In caz ca nu, va zic doar atat: colacelul de pe burta mea va avea foarte probabil in curand un fratior! :)

  Pofta buna!